Ajungem cu inflația pe minus

A rămas la fel de neclar, şi cu noul Cabinet condus de Dacia Ciloș şi echipa sa, dacă România va continua umilinţa, încheind alte acorduri cu FMI. Dacă guvernul acesta nu va încheia niciun acord, cu siguranţă vor face împrumuturi cei care îi vor urma lui Dacian Ciloș, din toamnă. La nivel oficial se încearcă rentabilizarea unor companii, însă actualul Guvern continua și politica de falimentare, ori executare silită a altor, la fel ca și predecesorii, în vederea scoaterii lor de pe piaţă şi facilitarea ocupării poziţiilor rămase astfel vacante.

Într-o altă ordine de idei, toate acestea au legătură directă și cu coșul de cumpărăturial românilor, dat fiind faptul că iată suntem la început de martie. Într-o economie de piaţă funcţională, preţurile bunurilor şi serviciilor se pot modifica oricând. Unele preţuri cresc, altele scad. Se poate vorbi de inflaţie atunci când se înregistrează o creştere generalizată a preţurilor bunurilor şi serviciilor, nu doar ale unor articole specifice. În consecinţă, cu un leu se poate cumpăra mai puţin (aproape nimic), respectiv un leu valorează mai puţin decât valora anterior. Pe scurt aceasta ar fi şi definiţia inflaţiei.

Fiecare gospodărie are propriile obiceiuri de consum: unele deţin un autoturism şi consumă carne, altele preferă exclusiv utilizarea mijloacelor de transport în comun sau alimentaţia vegetariană. Media obiceiurilor de consum ale gospodăriilor populaţiei, luate în ansamblu, determină ponderea pe care diferite produse şi servicii o au în măsurarea inflaţiei.

La calcularea inflaţiei, sunt luate în considerare toate bunurile şi serviciile care intră în consumul gospodăriilor populaţiei, inclusiv: articole zilnice (cum ar fi alimentele, ziarele, benzina); bunuri de folosinţă îndelungată (de exemplu, îmbrăcămintea, calculatoarele personale şi maşinile de spălat); serviciile (cum ar fi saloanele de înfrumusețare, asigurările şi închirierea de locuinţe).

Comparând preţul coşului de consum în ultimii ani, am ajunge la următoarea concluzie: toate bunurile şi serviciile consumate în gospodăriile populaţiei pe parcursul anului sunt reprezentate de un „coş” de produse. Fiecare produs din acest coş are un preţ care poate varia în timp. Rata anuală a inflaţiei este dată de preţul coşului integral într-o anumită lună comparat cu preţul acestuia în aceeaşi lună a anului precedent.

Desi inflaţia a crescut constant în ultimii ani, ajungând și la 3,5%, în 2016, scăderea de 3,23% a prețurilor pentru circa două treimi din coșul de consum (alimentele, medicamentele și alte câteva produse și servicii aveau deja o cotă scăzută de TVA), se estimează că inflația va ajunge la cote negative. Toate aceste previziuni optimiste însă ale specialiștilor tehnocrați folosesc cuvinte goale de conţinut… asemenea coşului de consum al românilor.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s