România, între cetățean, statul de drept și drame

România anului 2015 depăşeşte cu mult capacitatea de înţelegere a multora dintre cei care se încăpăţânează să creadă în statul de drept. Voinţa poporului nu pare să mai fie demult suverană într-o Românie în care puterea este teoretic deţinută de „demos”, dar în care persoane îndoielnice decid în numele câtorva milioane de cetățeni (căci nu știm câți români mai sunt în țară), în care bilanţul guvernărilor se face pe bloguri și la televizor.

Toate acestea sunt însă doar o parte din România anului 2015. O Românie care iată în aceste zile comemorează moartea câtorva zeci de tineri arși de vii într-un club. O Românie în care trebuie să se întâmple tragedii pentru a reacționa cineva. O Românie vizitată de americani și forțele N.A.T.O. care insistă să ne predea lecţia „democraţiei şi a statului de drept”, etalându-și puterea în avioane militare.

E curios cum unii străini de tot ceea ce este românesc, ştiu mai bine decât noi ce ne lipseşte şi de ce avem nevoie, în ce direcţie ne îndreptăm din punct de vedere economic, social sau politic şi ce măsuri trebuie luate. Sau poate toate acestea sunt fireşti într-o Românie a „noului statului de drept”.

Aceasta este România cetățeanului care suferă în continuare batjocura şi umilinţa clasei politice şi a instituţiilor statului care se vrea „de drept”. România care în ceea ce privește categoria „stat de drept”, acceptă din literatura de specialitate toate cele câteva zeci de definiții ale ei, ceea ce este firesc dacă avem în vedere faptul că cel mai adesea este tratată în interdependență cu categoria de „democraţie” căreia îi găsim alte câteva zeci de definiții. Altfel spus, România în care „statul de drept” este ceea ce vrea fiecare.

În România anului 2015, nu parcurgem iată doar o perioadă de post-criză economică, socială, morală şi politică, ci şi una de încredere, de credibilitate, de autoritate şi nu în ultimul rând de soluţii. Acestea din urmă sunt cele care lipsesc cu desăvârşire, sau au fost transformate în unele de compromis. Vorbim despre soluţiile de compromis ale unei clase politice dominată de prea multe lipsuri, fără onestitate, secretomanie, incapacitatea de a produce legi bune, interesele speciale, contractele preferenţiale şi blocarea accesului oamenilor la cei care iau decizii. Sunt și aceste parte din motivele pentru care drame precum cea din ultimele zile continua să cutremure România.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s