Din Gorjul de odinioară:

„Familia Culcer. Pagini de istorie”

De curând, la Craiova, sub egida Editurii Sitech, a văzut lumina tiparului lucrarea Familia Culcer. Pagini de istorie, a tânărului cercetător gorjean Dumitru-Valentin Pătrașcu, care își propune să analizeze pe baza documentelor de arhivă, majoritatea inedite, a memoriilor și mărturiilor celor care i-au cunoscut, una dintre cele mai interesante familii de intelectuali gorjeni, ai cărei reprezentanți și-au pus amprenta într-un mod definitoriu asupra evoluției cultural-științifice și politice a Gorjului de la cumpăna secolelor XIX-XX.

Familia ardeleanului originar din ținutul Sălajului – doctorul  Dimitrie Culcer –, cu politicieni, medici de renume, generali de armată, scriitori etc. impresionează și astăzi prin realizările politice, profesionale,  intelectuale și morale ale tuturor descendenților.

Lăsăm în seama istoriei doar ființele cu alură și fapte, cu aspirații senine și împliniri, indiferent de dimensiunea lor concretă pe scara devenirii sau măreției. Dinspre o asemenea simțire, lucrarea tânărului istoric Dumitru-Valentin Pătrașcu, – afirmă în Prefața lucrării, prof. univ. dr. Dinică Ciobotea – îmbogățită cu izvoare narative ce întregesc un univers cultural integrat drumului ascendent al neamului românesc după revoluția de la 1848, este o veritabilă contribuție documentară și istoriografică. Dinspre ea descoperim cu afectivitate tipuri și caractere umane pe care le instrumentăm rațional ca repere ale unei zone culturale cu o recunoscută identitate.

Aflăm din paginile cărții că Dimitrie Culcer „descălecătorul acestui neam de oamenicurajoși, destoinici și inteligenți” a trecut Carpații în Țara Românească după ce a absolvit facultatea de Medicină  de la Pesta, iar în anul 1839 a obținut diploma de doctor în Medicină la Viena. În Gorj, de numele său se leagă înființarea primului spital din orașul Târgu-Jiu, amplasat în casele pitarului Nicolae Protoposescu de pe strada Poștei (actuala stradă Tudor Vladimirescu). Ulterior, pentru o scurtă perioadă de timp, a profesat medicina la Craiova, unde avea să o cunoască pe Ana Otetelișanu, cea care avea să primească zestre la căsătoria cu doctorul Dimitrie Culcer, o parte din moșia de la Dobrița, precum și o casă situată în centrul orașului. În timpul evenimentelor din 1848 desfășurate la Târgu-Jiu, respectiv Craiova, doctorul Culcer  a fost implicat activ, numărându-se printre participanții la manifestațiile încheiate cu arderea Regulamentului Organic, pentru ca în perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza, să devină medic șef al capitalei României, la București. După pensionare, în 1866, va reveni la Târgu-Jiu, încetând din viață un an mai târziu.

coperta patrascu

Istoricul Dumitru-Valentin Pătrașcu a identificat în colecțiile Muzeului Județean „Alexandru Ștefulescu” o serie de documente inedite (scrisorile Anei Culcer adresate surorii sale  Elena Economu, memoriile Anei Culcer ș.a.) reconstituind/restituind fapte, locuri și oameni din viața celor mai reprezentativi membri ai familiei Culcer, descendenți ai doctorului Dimitrie Culcer.

Sunt toți aceștia, modele de profesionalism, demnitate și integritate morală, constituind o veritabilă dinastie medicală (Dimitrie Culcer, Tache Culcer, Max Culcer, Ana Culcer), oșteni viteji, ofițeri de carieră ai armatei române (gen. Ion Culcer, cpt. Vladimir Culcer, ofițer Constantin Culcer), oameni politici (Tache și Grigore Culcer – prefecți de Gorj, Ioan Culcer – ministru în guvernul conservator condus de Alexandru Marghiloman după ocuparea Bucureștiului de către trupele Puterilor Centrale).

Este meritul cercetătorului Dumitru-Valentin Pătrașcu de a aduce astăzi în prim planul vieţii social-politice familia Culcer, rememorând fapte, întâmplări, evenimente din viaţa acesteia, cărora timpul nu le-a alterat sensurile. Prea puțin parcă și descendenții acestei familii, ca mulți alți oameni de valoare ai Gorjului de odinioară, au rămas în memoria posterităţii, fiind evocați numai tangenţial şi sporadic în presă, culegeri, simpozioane, conferinţe sau lucrări de specialitate.

Felicităm demersul autorului și așa cum îl cunoaștem suntem convinși că nu se va opri aici, continuând să ofere iubitorilor de istorie din Gorj și nu numai, noi file din trecutul acestor meleaguri, cu oameni și fapte de altădată.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s