Atitudini

Am constatat cu regret că în cadrul Festivalului Naţional de Teatru pentru elevi „Constantin Stanciovici Brănişteanu” desfăşurat la Târgu-Jiu au existat şi membri ai juriului care, probabil confundând acest festival cu emisiunea-concurs „Românii au talent”, nu au acordat doar note elevilor şi pieselor din concurs, ci au considerat oportun să şi apostrofeze de o manieră lipsită de delicateţe prestaţia scenică a tinerilor, unii dintre ei debutanţi pe o scenă de teatru. 
Vorbesc desigur despre un domn, scriitor gorjean, pe care îl apreciam până de curând, citind câteva din cărţi sale şi unele articole semnate în presa locală. Probabil numele meu nu îi spune prea multe şi nici nu are importanţă acest aspect, dar mi-aş dori ca rândurile de mai jos să ajungă şi la domnia sa.
Felul în care acest domn a catalogat prestaţia tuturor trupelor de teatru aflate în concurs drept una mediocră, este un gest care trădează o anume atitudine de dispreţ faţă de tineri. 
Pentru câţiva dintre aceşti adolescenţi care s-au pregătit câteva luni, scriind un scenariu, făcând aproape zilnic repetiţii, fără a neglija însă lecţiile şi temele de la şcoală, cum poate fi resimţită eticheta de „submediocrii”? Elevi-actori care prin rolul ce îl aveau de interpretat au cântat la pian, este drept într-un colţ al scenei timp de peste 45 de minute (fără a face playback) şi pe care poate membrii juriului nu i-au remarcat, elevi care au cântat la chitară sau care au dat naştere unor personaje, punând suflet şi pasiune, dar a căror prestaţie iată a fost socotită submediocră. 
Domnul meu, v-aş invita la liceul unde învaţă aceşti tineri pentru a vedea diplomele şi trofeele câştigate pe merit, prin muncă şi multe ore de repetiţii sau de pregătire, v-aş arăta performanţele şcolare ale acestor elevi conştienţi de greutatea cuvintelor NOSCE TE IPSUM (Cunoaşte-te pe tine însuţi!). Sunt cuvinte gravate deasupra intrării în anticul templu al lui Apollo de la Delphi şi cuvinte care pentru aceşti tineri au devenit aproape un crez. 
Că scenariul unei piese de teatru intitulată „PERFECT ROMÂNESC” în care sunt evidenţiate tarele, lipsurile şi carenţele tinerei generaţii, chiar de către nişte adolescenţi v-a părut dumneavostră că ar semăna cu scenariul unei telenovele, nu ştiu dacă aţi vizionat prea multe telenovele sau poate niciuna… Sau poate asta e România, o telenovelă ieftină în care unii domni se pricep la totul şi la nimic, se pricep să sfarme aripile albastre ale unor tineri care au curajul să urce pe o scenă de teatru. Că au curajul să scrie un scenariu şi să dea viaţă unor personaje.
Sunt toate acestea motive pentru care domnule A.G. nu mi-aş dori să vă mai văd în ipostaza de membru al juriului unui festival de teatru pentru liceeni. 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s