De unde am plecat şi unde am ajuns…

Pentru o scurtă perioadă de timp, s-a vorbit despre creşterea salariilor. De fapt, o revenire timidă, eşalonată, la vechile salarii. După care s-a aşezat din nou liniştea. Dacă analizăm mai atent situaţia României astăzi, vom remarca faptul că ţara noastră se află în continuare într-o perioadă de tranziţie târzie. Acest lucru este quasi–unanim acceptat de istorici, analişti, economişti, unii politicieni, sau de opinia publică românească. Nefericita situaţie a crizei economice ne-a adâncit însă în tranziţie, dacă nu cumva ne-a reîntors de unde plecaserăm acum câteva decenii.

Sunt voci care susţin vehement că este chiar mai rău. Iată exemplul Gorjului, un judeţ oarecare al României, care până să resimtă efectele tranziţiei, avea: fabrică de cauciuc, fabrică de sticlă, fabrică de ţigarete, fabrică de pâine, fabrică de cărămidă, fabrică de mobilă, fabrică de gheaţă, fabrică de ciment, fabrică de confecţii, fabrică de lapte, complexe zootehnice şi lista poate continua.

Cum au dispărut toate acestea pe drumul tranziţiei? Desigur întrebarea este una retorică, dar pentru a vă edifica pe deplin, se impune o nouă întrebare. Vă spune ceva numele Tonny Lybek? Acesta este unul dintre reprezentanţii F.M.I. în România şi în urma unui raport privind piaţa muncii din ţara noastră s-a declarat mulţumit de rezultatele obţinute de aceasta. Pentru a fi mai exacţi, să spunem că este un adevărat succes pentru F.M.I. faptul că România „s-a întors cu şapte ani în urmă”!!! Practic salariile bugetarilor continuă şi astăzi să fie reduse la nivelul anului 2005. Lybek a precizat că în ultimii ani, salariile în România au crescut extrem de mult, la fel ca şi numărul de angajaţi şi că „aceste măsuri trebuiau corectate întrucât ponderea cheltuielilor privind salarizarea era mai mare”. Pentru a gratina complet tortul fondant, acelaşi reprezentant al F.M.I. a  adăugat: „Avem aşteptări bune,  pentru că România va pune în practică angajamentele asumate.” Se pare că şapte ani nu sunt suficienţi, iar fărâmiturile pe care le cerşim astăzi la masa bogaţilor sunt prea mari.

Să ne surprindă în vreun fel faptul că jumătate din numărul românilor cred că era mai bine în vremea comunismului decât în prezent? Şi nu este aceasta opinia personală, ci rezultatul unui studiu realizat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului. „Trecutul comunist este văzut pozitiv prin comparaţie cu prezentul marcat de criza economică: 50 la sută dintre cei chestionaţi afirmă că înainte de decembrie 1989 era mai bine în România, în vreme ce 23 la sută consideră că era mai rău, iar 14 la sută consideră că era la fel”.

Un comentariu la “De unde am plecat şi unde am ajuns…

  1. vorbeacide spune:

    Este si mai clar faptul ca suntem intr-o regresie adancita,progresista,si pana nu o sa iesim din aceasta stare cumplita,nu o sa mai vedem niciodata lumina zilei care ar putea sa ne trezeasca la un moment dat!Bine ca este multumit acest domn Lybek,inseamna ca noi traim pe alta planeta si habar nu avem de niciunele!!!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s