Feeds:
Articole
Comentarii

Andrei Popete-Pătraşcu

La sfârșitul lunii noiembrie, o delegație formată din elevi și cadre didactice de la Colegiul Național „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu a luat parte la o sesiune parlamentară desfăşurată la Strasbourg, în cadrul celei de-a VI-a ediții a Concursului Naţional „Euroscola”.

Delegația formată din elevii și profesorii de la Colegiul Național „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu Jiu a avut oportunitatea de a dezbate probleme de interes european precum cele de mediu, surse de energie, legaturi între generații, imigrație și viitorul Europei, în plenul Parlamentului European (PE). Elevii și profesorii prezenți la Strasbourg au fost antrenați într-un concurs care și-a propus să evidentieze buna cunoaștere a istoriei Uniunii Europene (UE) și a modului în care funcționează instituțiile acesteia. Totul a avut la bază promovarea plurilingvismului și interculturalitatea.

_DSC0827 (2)

Euroscola, un proiect destinat tinerilor europeni

Coordonatoarele grupului de elevi de la Colegiul Național „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu, doamnele profesoare Vasilica Tomulescu și Andreea Manică ne-au declarat la întoarcerea de la Strasbourg că în acest an, cea de-a șasea ediție a programului Euroscola s-a desfășurat sub semnul Anului european al cetățenilor. Provocarea din acest an a concursului a fost aceea de a concepe și de a implementa un proiect de campanie cu titlul Drepturile  noastre în Uniunea Europeană ce are drept scop informarea cetățenilor (în mod special a celor care au  votat pentru prima oară în anul 2014) asupra drepturilor pe care le au în calitate de cetățeni europeni și asupra importanței participării la vot în vederea alegerii reprezentanților propriei țări în Parlamentul European. De asemnea, elevii noștri au  conceput și un afiș de campanie original care trebuia să aibă ca finalitate creșterea participării cetățenilor la alegerile pentru Parlamentul European din mai 2014.

Cristian Petrișor Păuna, elev în clasa a XII-a, la Colegiul Național „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu Jiu, cel care a vorbit de la tribuna Parlamentului European tinerilor  prezenți în plenul acestei instituții, despre vocația și valorile europene promovate la C.N.E.T. ne-a declarat că „nimic nu se compară cu experiența trăită pe viu, de la conceperea și implementarea unui proiect, la emoția așteptării rezultatelor, la bucuria reușitei, până la trăirile intense avute în mijlocul unei mulțimi de tineri entuziaști reuniți din toate colțurile Europei în somptuoasa încăpere albastră a Parlamentului European de la Strasbourg”.

O experienţă unică ce nu trebuie ratată” 

Euroscola este unul dintre programele dedicate tinerilor și informării acestora în legătură cu structurile europene, fiind finanțat de Uniunea Europeană și aplicat în toate statele membre. Așa cum s-a precizat încă din momentul lansării sale, programul Euroscola a fost creat pentru a-i informa pe tineri despre procesul de integrare europeană și pentru a promova participarea lor la construcția Uniunii Europene. Scopul său declarat este acela de a reuni în cadrul unor zile festive, organizate la Strasbourg, la sediul Parlamentului European, adolescenți din toate statele membre ale Uniunii, oferindu-le ocazia de a afla pe viu cum funcționează Parlamentul European, dar și de a se cunoaște între ei, de a cunoaște mentalitățile și așteptările altor tineri din alte state membre, în virtutea conceptului de unitate în diversitate. 

Teodora Chiriac, reprezentantă a elevilor de la C.N.E.T., în calitate de președintă a Consiliului Școlar al Elevilor (2012-2014), ne-a mărturisit la întoarcerea de la Strasbourg: „Pentru mine Euroscola a însemnat o experiență unică de care mă bucur foarte mult. Spun unică, deoarece am avut ocazia să vizitez una din cele mai importante instituții din Europa, Parlamentul European de la Strasbourg. Pentru o zi am fost pusă în situația adevăraților parlamentari, dezbătând și votând diverse idei. În tot acest timp am socializat cu elevi din alte țări ale Uniunii Europene. Participarea la acest proiect reprezintă încercarea de a ajuta comunitatea din care fac parte să avanseze spre un viitor mai bun, prin votul european. Totodată, prin acest proiect mi-am testat și perfecționat diverse competențe, care îmi vor fi de folos în viitor.”

Absolventă în acest an a Colegiului Național „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu, astăzi studentă la Academia de Studii Economice din București, Facultatea de Relații Economice Internaționale, Andreea Denisa Vlădulescu a participat alături de cei 24 de tineri la vizita de la Strasbourg, declarând la întoarcere că Euroscola „reprezintă o oportunitate unică acordată tinerilor pentru a dobândi cunoştinţe despre ce înseamnă să fii cetăţean european, în acelaşi timp răspândind aceste valori. Este un proiect bine gândit care adună tinerii din toate colţurile Europei într-o iniţiativă comună de a promova valori care deseori sunt trecute cu vederea. Este o experienţă unică ce nu trebuie ratată.” 

Deplasarea la Strasbourg a adus tinerilor participanți pe lângă activitățile de excepție la care au participat în cadrul Parlamentului European de la Strasbourg și bucuria unui periplu european de neuitat. Budapesta, Praga, Strasbourg, Reims, Paris, Munchen sau Viena sunt doar câteva din orașele vizitate de către elevii de la Colegiul Național „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu.

Articol preluat din Săptămânalul VERTICAL.

 

Pe 19 mai 1919, din inițiativa Ateniei C. Călugăreanu, soția lui Catone Călugăreanu, viitor director al Siguranței Statului, s-a constituit Comitetul pentru ridicarea unui monument închinat eroinei Ecaterina Teodoroiu în capitală și în satul natal Vădeni. Pe 23 septembrie 1919, aceasta ajunge și la Târgu-Jiu, făcând o vizită părinților Ecaterinei Teodoroiu, la Vădeni.
Am identificat de curând în Fondul de documente al Serviciului Județean al Arhivelor Naționale Gorj, apelul redactat de Atenia C. Călugăreanu în anul 1919, prin care, în calitate de președintă a Comitetului, solicita să subscrie cât mai mulți români demersului său, prin contribuții bănești la realizarea acestor monumente.

image

În acest an, la Poiana lui Mihai Viteazul din Schela Gorjului, un loc cu totul aparte, discret dar plin de istorie, spiritualitate şi înţelesuri profunde pentru cei ce au urechi de auzit, ochi cu putere de contemplare şi, mai ales, inimă care să simtă, se vor aniversa 82 de ani de la ridicarea monumentului închinat marelui voievod român. În prezenţa oficialităţilor locale şi judeţene, a iubitorilor de istorie, muzică folk şi poezie, sperăm ca manifestarea devenită deja tradiţională să se bucure și în acest an de un interes aparte din partea gorjenilor.

Situată la graniţa dintre judeţele Gorj şi Hunedoara, „Poiana lui Mihai” este cunoscută ca locul în care s-a oprit Mihai Viteazul în toamna anului 1600 pentru ultima dată înainte de a trece în Transilvania şi apoi a merge la Viena. Legenda spune că la Schela a murit calul lui Mihai Viteazul. Gheorghe Schileru, unul dintre fraţii celebrului om politic gorjean Dincă Schileru, relatând legenda „Poienii lui Mihai”, descria în urmă cu aproape un veac un pariu făcut de voievodul Unirii, constând într-o întrecere derulată după principiul „cine ajunge primul în poiană, să-i taie capul celuilalt”. A ajuns la destinaţie Mihai, care şi-a ucis partenerul, sacrificându-şi însă calul, mort de oboseală. „Acolo – spune legenda – a fost şi o cruce de piatră. Acum nu mai este decât o movilă de pământ pe care a fost crucea.” Astăzi „Poiana lui Mihai”, cu monumentul ridicat în anul 1932, este un loc de suflet şi pelerinaj al gorjenilor şi românilor de pretutindeni.

image

Colegiul Național „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu, în parteneriat cu Asociația Școala Gorjeană, găzduiește în perioada 13-20 iunie 2014, Expoziția Filatelică Internațională „Meridiane”.

Colecția cuprinde timbre care au circulat de-a lungul timpului în diverse țări ale lumii precum: Haiti. 1975; Cambodgia. 1987; Rwanda. 1975; Azerbaijan. 1993; Guineea-Bissau. 1983, 1984, 1989; Congo. 1992; Nicaragua. 1987; Burkina Faso. 1985; Nagaland. 1984; Mongolia. 1982, 1988, 1989, 1990; Cehoslovacia. 1965; Polonia. 1988; Germania (Republica Democrată). 1982, 1983, 1984, 1985, 1987; Rusia (U.R.S.S.). 1964, 1965, 1969, 1972, 1973, 1975, 1977, 1978, 1979; Bulgaria. 1965, 1989, 1990; Ungaria. 1973, 1987, 1988, 1989, 1990; România. 1966.

AFIS (2)

Colecția de timbre expusă la Biblioteca Colegiului Național „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu aparține prof. Andrei Popete-Pătrașcu, cel care crede că „timbrul este, fără îndoială, obiectul care a fascinat și fascinează încă, deși comunicarea clasică, cu ajutorul scrisorilor timbrate și trimise prin poștă, tinde să fie tot mai puțin uzitată și pierde teren în favoarea comunicării electronice”.

Tributar unei alte abordări despre ulciorul care nu merge prea des la apă, Traian Băsescu nu pare să realizeze că membrii echipajului ambarcaţiunii sale de lux, altădată portocalie, apoi verzuie, iar astăzi albă, par plecaţi de-a binelea cu pluta pe apa Sâmbetei, atunci când nu folosesc parașuta.

Şi ca orice lup de mare încercat, cel aflat de ceva timp în derivă are încredere mai mult în propriile instincte, ştiind în ce direcţie să îşi cârmească pluta din nou spre „cântecul sirenelor”… Speră în continuare că electoratul român are aceeaşi mentalitate pe care o au şi mateloţii buni doar de spălat şi lustruit puntea vapoarelor pe care în trecut le-a comandat.  

Două treimi dintre români habar nu au care este rolul Parlamentului în general şi al sistemului parlamentar bicameral în particular, al preşedintelui şi al Guvernului, cu atât mai puțin cel al Parlamentului European. Tocmai pe acest aspect mizează şi Traian Băsescu, alături de membrii PMP, conduși de temerara Elena Udrea, care arată, acuzator, cu degetul spre cabinetul Ponta. Să ne surprindă că doar 24% dintre cei chestionaţi, conform unui studiu dat recent publicităţii, au identificat scopul Parlamentului European – acela de a legifera? Alţi 34% dintre respondenţi au afirmat că rolul Parlamentului European este să vegheze la bunul mers al ţării (!!!) şi să îmbunătăţească nivelul de trai al populaţiei, iar restul au vorbit despre rolul de conducere, de reprezentativitate, despre asistenţă socială sau rol economic, iar 10 % au dat răspunsuri negative la adresa Legislativului European. Asta aşa pentru a ne face o idee despre cei care vor vota pe 25 mai la scrutinul pentru europarlamentare.

Sunt unii care de câteva săptămâni, după ce au trecut la ţinuta în alb, cu tot soiul de îndemnuri inscripționate pe tricouri, unele mai puțin constituționale, după ce sar cu parașuta și arată cu degetul ceea ce nu le convine, speră să iasă câștigători într-o cursă demult pierdută.

Doar că pluta noastră, cea de la începutul acestui editorial, s-a aglomerat şi corsarii în alb, vocali şi „bine intenţionaţi”, aşa cum se jură, riscă să naufragieze și de această dată.

AFIS FB

revista

De curând am intrat în posesia câtorva exemplare ale publicației „Revista învățătorimii gorjene”, care apărea la Târgu-Jiu, în urmă cu 80 de ani.

În nr. 4, din aprilie 1933, al revistei, P. Popeangă, președintele „Asociației învățătorilor gorjeni” adresa o scrisoare deschisă „către cei 600 învățători gorjeni”. Cât de actual este astăzi mesajul celui care  se adresa în urmă cu peste opt decenii dascălilor din Gorj, putem constata în rândurile de mai jos:

Iubite frate, nu eu îți voi spune, ce știu că în sufletul tău colcâie să-i rupă zăgazurile, despre ceea ce așteaptă și suntem datori să-i dăm școalei noastre, pentru neșovăielnica împlinire a datoriei. Deși slujim celui mai sublim ideal, acela de a plămădi suflete capabile pentru viața cea adevărată. Răsplata morală și materială a trudei noastre se precupețește undeva, mai rău, se tăgăduiește. Nu suntem mercenari ai meseriei noastre! Nu cerșim această răsplată și poate tocmai aici stă etica vieții noastre profesionale. Mulți dintre noi cad însă victime, îngenunchind, sub imperativul obligațiilor misiunii, sub plumbul strivitor al mediului social, sub ingratitudinea sufletului omenesc. (…) Dacă tu, cel ce poți lumina, te resemnezi, ce nădejdi de viitor putem avea?

(P. Popeangă, Scrisoare către cei 600 învățători gorjeni, în „Revista învățătorimii gorjene”, an IV, nr. 4, din aprilie 10933, p. 4-6).

Urmărește

Get every new post delivered to your Inbox.