● La prima întrebare („Deţii o bibliotecă familială?”) adresată elevilor, 90% dintre aceştia au răspuns „Da” şi 10%  „Nu”. Cei mai mulţi dintre elevii care deţin acasă o bibliotecă  provin de la clasele a IX-a şi cei mai puţini de la clasele a XII-a. 

● A doua întrebare la care elevii de la C.N.E.T. au răspuns a fost: „Cine îţi recomandă citirea cărţilor?”. La această întrebare elevii au avut posibilitatea să selecteze mai multe variante de răspuns, nu doar una singură, rezultatele arătând astfel: „profesorii” – 44%, „părinţii” – 26%, „bunicii” – 4%, „prietenii” – 35% şi „nimeni” – 32%. În timp ce majoritatea elevilor de clasa a X-a au ales varianta „profesorii”, elevii de clasa a IX-a au optat pentru răspuns „nimeni”. Dintre cei 345 de elevi care au răspuns la chestionar, cei care au ales varianta „prieteni” la această întrebare, au fost cei de clasa a XI-a. „Părinţii” sunt după „profesori” şi „prieteni”, atunci când este vorba de recomandarea citirii unei cărţi. 

● La cea de-a treia întrebare „Ce motivaţie ai să citeşti?”, 90% dintre elevii chestionaţi au răspuns „din plăcere” şi doar 10% „din obligaţie”. Pe clase, cele mai multe variante ale răspunsului „din obligaţie” le-au ales elevii de clasa a XI-a, în timp ce elevii de clasa a IX-a au ales prima variantă. 

● Întrebarea „La ce îţi foloseşte lectura cărţilor?”, a oferit trei variante de răspuns, elevii selectând: „îmbunătăţirea vocabularului” – 61%, „dezvoltarea gândirii” – 52% şi „dobândirea de informaţii noi” – 29%. Varianta „dezvoltarea gândirii” a fost aleasă de cei mai mulţi dintre elevii de clasa a XII-a. 

● La întrebarea a cincea, „În ce situaţii ai constatat că lectura te-a ajutat?”, elevii au răspuns: „în conversaţiile cu alţii” – 62%, „în lectura altor cărţi” – 15%, „la lecţii” – 43%, în timp ce 10% au ales şi varianta „în nicio situaţie”. Elevii claselor a XII-a au optat cu preponderenţă varianta „în conversaţiile cu alţii”, în timp ce elevii de clasa a X-a s-au exprimat în favoarea utilităţii lecturii „la lecţii”.

 ● A şasea întrebare „Ce lecturi preferi?” a oferit elevilor cinci variante de răspuns, aceştia optând pentru: „literare” – 59%, „ştiinţifice” – 28%, „tehnice” – 3%, „educative” – 15% şi „informaţionale” – 28%. Majoritatea elevilor de clasa a IX-a şi a X-a au ales varianta „lectură literară”, în timp ce la clasele a XII-a, din cei 87 de elevi, niciunul nu a selectat „literatură tehnică”. Elevii de clasa a IX-a sunt cei mai puţin interesaţi de „lectura educativă” (3 elevi din 88), iar cei de clasa a XI-a de „lectura ştiinţifică” (14 din 85). „Lecturile informaţionale” sunt preferate cu precădere de elevii de clasa a XII-a. 

● La cea de-a şaptea întrebare „De unde îţi procuri cărţile?” elevii au răspuns după cum urmează: „cumpărare” – 48%, „împrumut biblioteca şcolii” – 36% şi „împrumut biblioteca judeţeană” – 48%. Cei mai mulţi dintre elevii de clasa a IX-a chestionaţi, îşi procură cărţile prin cumpărare, iar cei de a XII-a prin „împrumut la biblioteca judeţeană”.                       

  ● La întrebarea „Deţii o legitimaţie la biblioteca judeţeană pe care să o fi utilizat cel puţin odată pentru a împrumuta o carte?”, 71% dintre elevi au răspuns afirmativ, iar 29% au recunoscut că nu deţin o astfel de legitimaţie. În timp ce 72 dintre cei 87 de elevi de clasa a XII-a chestionaţi au răspuns „Da”, la clasa a IX-a 46 de elevi au ales varianta „Nu”. 

● Elevii de clasa a XII-a citesc cele mai puţine cărţi care nu sunt incluse în programa şcolară (56% din cei 87 elevi chestionaţi), aşa cum a reiese din răspunsurile oferite de aceştia la întrebarea „Ai citit în ultima lună cel puţin o carte care să nu fie inclusă în programa şcolară?”. Din totalul de 345 elevi, 71% au citit însă cel puţin o carte în ultima lună, cei mai numeroşi fiind elevii de clasa a IX-a (85% din 88 de respondenţi). 

● Ultima întrebare adresată elevilor de la C.N.E.T. a fost: „Ai fi de acord să participi la o campanie de promovare a lecturii?”. 73% au răspuns afirmativ, în timp ce 27% nu şi-au exprimat dorinţa de a participa la acţiuni care să promoveze rolul şi locul lecturii. Cei mai mulţi elevi care doresc să se implice într-o astfel de campanie sunt elevii de clasa a X-a, iar cei mai puţin interesaţi sunt cei de clasa a XII-a.

„Fraților locuitori ai Țării Românești, veri de ce neam veți fi! Nici o pravilă nu oprește pe om a întâmpina răul cu rău! Șarpele cand îți iasă înainte, dai cu ciomagul să-l lovești, ca să-ți aperi viața, care mai de multe ori ni se primejduiește din mușcarea lui. Dar pe balaurii care ne înghit de vii, căpeteniile noastre, zic, atât cele bisericești, cât și cele politicești, până când să-i suferim a ne suge sângele din noi? Până cand să le fim robi? Veniti dar, fraților, cu toții, cu rău să pierdem pe cei răi, ca sa ne fie nouă bine!

Veichiul lui Dumnezău, prea puternicul nostru împărat, voește ca noi, ca niște credincioși ai lui, să trăim bine. Dar nu ne lasă răul ce ni-l pun peste cap căpeteniile noastre!

[...] Să să aleagă căpeteniile noastre cei care pot să fie buni. Aceia sunt ai noștri și cu noi dinpreună vor lucra binele, precum ne sunt făgăduiți.

Nu vă leneviți, ci siliți dă veniți în grabă cu toții; care veți avea arme, cu arme, iar care nu veți avea arme, cu furci de fier și lănci; să vă faceți de grabă și să veniți unde veți auzi că se află adunarea cea orânduită pentru binele și folosul a toată țara.

Și ce vă vor povățui mai marii Adunării aceia să urmați și unde vă vor chema ei acolo să mergeți. Că ne ajunge, fraților, atâta vreme de când lacrămile de pe obrazele noastre nu s-au uscat.

Și iar să știți că nimenea dintre noi nu este slobod [...], ca să să atingă macar de un graunți, de binele sau de casa vreunui neguțător, oroșan sau țăran sau de al vreunui lăcuitor, decât numai binele și averile cele rău agonisite ale tiranilor boieri să să jertfească: însă al cărora nu vor urma nouă – precum sunt făgăduiți – numai al acelora să să ia pentru folosul de obște!”

Proclamația de la Padeș (23 ianuarie 1821, Tismana) reprezintă un document programatic al mișcării conduse de Tudor Vladimirescu, adresat către tot „norodul omenesc” din Țara Românească, și care cuprinde o serie de revendicări, printre care erau împărțirea pământurilor boierilor și mănăstirilor către țărănime, desființarea privilegiilor boierești, dreptate și slobozenie.