Au luat parte la manifestare brâncuşiologul şi omul de cultură gorjean Ion Mocioi, scriitorii Ion Cepoi, Ion Popescu-Brădiceni, Viorel Surdoiu, Ion Gociu, Ion Trancău, George Drăghescu, Andrei Popete-Pătraşcu, doamnele Zoia Elena Deju, Olimpia Bratu, Mihaela Vulpe şi Gabriela Bobei, alături de membrii Cenaclului literar „Studium”, elevele: Diana Bîzoc, Oana Florea, Roxana Munteanu, Adela Trăistaru, Andreea Denisa Vlădulescu şi Diana-Andreea Ungureanu.    

Amfitrionul Colocviilor de istorie şi critică literară ale revistei „Portal Măiastra” a fost neobositul cărturar gorjean Zenovie Cârlugea, preşedintele Societăţii de Ştiinţe Filologice din România – Filiala Târgu-Jiu, director al  revistei „Portal-Măiastra”, ajunsă în cel de-al şaptelea an de apariţie.   

Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu va fi joi, 16 februarie 2012, gazda celei de-a cincea ediţii a Colocviilor de critică şi istorie literară ale revistei „Portal Măiastra”, organizate de către scriitorul Zenovie Cârlugea, sub egida Societăţii de Ştiinţe Filologice din România, alături de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj şi Biblioteca Judeţeană „Christian Tell”. 

Prezenţi la manifestare vor fi scriitorii Ion Mocioi, Ion Cepoi, Viorel Surdoiu, Andrei Popete-Pătraşcu, doamna Olimpia Bratu (director Biblioteca Judeţeană Christian Tell) alături de tinerii condeieri de la Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu”, membrii ai Cenaclului literar „Studium”: Diana Bîzoc, Oana Florea, Roxana Munteanu, Adela Trăistaru, Andreea Denisa Vlădulescu şi Diana-Andreea Ungureanu.

Tot în cadrul Colocviilor de critică şi istorie literară ale revistei „Portal Măiastra”, va fi omagiat şi sculptorul Constantin Brâncuşi, în cadrul vernisajului Expoziţiei de fotografie „Februarie în forme ale tăcerii de piatră”, autoare Andreea Denisa Vlădulescu, elevă în clasa a X-a, la Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu”, iar în Sala de lectură a aceluiaşi liceu va fi deschisă Expoziţia de carte: „Brâncuşi – părintele sculturii moderne”, cuprinzând un număr de aproape 30 de lucrări despre viaţa şi opera sculptorului. Vor fi lansate şi prezentate cărţi precum: „Catalog liric” (autor Gheorghe Grigurcu), de către prof. dr. Zenovie Cârlugea, într-o prezentre intitulată „O istorie a poeziei româneşti de azi”, „Aspecte ale vieţii cotidiene din Gorj în mărturii ale vremii (1938-1947)” (autori Gheorghe Nichifor, Dorina Nichifor şi Andrei Popete-Pătraşcu), de către prof. dr. Gheorghe Nichifor, preşedintele Societăţii de Ştiinţe Istorice din România – Filiala Gorj şi altele.

Amfitrionul Colocviilor de istorie şi critică literară ale revistei „Portal Măiastra” va fi neobositul cărturar gorjean Zenovie Cârlugea, preşedintele Societăţii de Ştiinţe Filologice din România – Filiala Târgu-Jiu, director al  revistei „Portal-Măiastra”, ajunsă în cel de-al şaptelea an de apariţie. Profilul revistei este cel al unei publicaţii culturale cu un spectru larg de preocupări: literatură, critică, istorie şi teorie literară, arte, ştiinţe filozofice, istorie, cu participarea unor prestigioşi oameni de cultură din ţară şi străinătate. Importanţa naţională a revistei rezultă şi din componenţa echipei redacţionale, din care fac parte: Ovidiu Drimba (preşedinte de onoare), Gheorghe Grigurcu, Sorana Georgescu-Gorjan, Grigore Smeu, Nina Stănculescu, Constantin Zărnescu, Lucian Gruia, Ion Miloş, Adam Puslojic, Traian Diaconescu, Nicolae Dragoş, Ion Cepoi, Romulus Iulian Olariu, Romeo Magherescu, alături de directorul proiectului „Portal MĂIASTRA” – Zenovie Cârlugea.

La toate aceste s-au adăugat în ultimele două săptămâni schimbarea guvernului Boc şi codurile portocalii de zăpadă şi viscol. României i se administrează  sedative, atât cât să suporte durerea provocată de colţii numeroşilor Dracula din politica mioritică. Ne-am săturat! Şi ce? par să întrebe veritabilii noştri ciocli din maşinile lor 4×4, corespunzător climatizate pentru temperaturile de afară.

  Aşadar, despre clasa politică românească numai de bine. Cuvântul de ordine ce animă raţiunea politicianul nostru, avid de câştig, este „căpătuiala”. Prin orice mijloace, la putere sau în opoziţie, acesta îşi urmăreşte propriile interese, ignorându-le cu bună ştiinţă pe cele ale celor ce i-au acordat încrederea şi votul lor.

Dacă este să luăm de „bune” încercările disperate de redresare economică a ţării şi promisiunile fără ecou ale noului cabinet Ungureanu, înseamnă că avem în continuare conducători (preşedinte, miniştrii, parlamentari) care nu au stofă de lideri şi nici pregătire sau, poate, nu au interes. Poate nu ar trebui să-i judecăm atât de dur, cu toate că o merită, după cum poate nu ar trebui să trecem nici peste interesele statelor occidentale, peste atât de zvonitele interese „oculte”, peste „complotul internaţional”, despre care se discută la nivelul cetăţeanului de rând. Trebuie menţionat însă felul în care se „exersează” politica economică în România: ca să priceapă toţi – ne vindem în continuare ţara pe nimic.

Să nu uităm că oficialii F.M.I. şi-a exprimat opinia despre situaţia economică a României, ca fiind la „recuperare intensivă”. Acestora fie le arde de glume, fie ne cred proşti, asta pentru a nu cita vorbele preşedintelui Băsescu referitoare la produsele şcolii româneşti. Despre ce economie, în România, vorbim? Rămăşiţele economiei româneşti au dispărut cu desăvârşire în momentul când ţara noastră a fost integrată în Uniunea Europeană şi pe foarte multe uşi a început să apară scris cu majuscule faliment. Sau asta înţeleg marile puteri ale U.E. prin recuperare intensivă a economiei în ţări precum România?

Şi în tot acest timp, clasa politică se face că închide ochii, fără a uita să strângă în mână, mai tare, punga şi averea căpătuită de pe spinarea celor mulţi şi tot mai săraci.

Ştiu că titanii se pot dezice la un moment dat de creaţia lor. Forţa lui Brâncuşi vine însă din energia pe care creaţia sa o generează. El este una cu materia căreia i-a dat viaţă. Mai ştiu de asemenea că despre Brâncuşi nu este niciodată nepotrivit să aminteşti, sau să-i cinsteşti memoria, printr-un pios omagiu. Brâncuşi este irepetabil, ca de altfel şi întreaga sa operă.

Scriam în urmă cu ceva timp că oraşul nostru a avut şansa unică, în felul ei, de a fi părtaş la ceea ce am putea numi… miracolul Brâncuşi. Târgu Jiul fără Brâncuşi nu ar fi fost Târgu Jiu. Oraşul este impregnat în spiritul marelui Brâncuşi. Mi se pare însă să oricâte apelative vom avea la adresa lui Brâncuşi totdeauna vom fi în imposibilitate de a reda întreaga sa complexitate spirituală. Brâncuşi încă ne depăşeşte limitele.

„Există un scop în toate lucrurile. Pentru a-l înţelege, trebuie să te desfaci de tine însuţi.” – afirma Brâncuşi; dar noi tot nu am reuşit. Trăim fără a avea un scop clar definit şi asta pentru că viaţa noastră este în sine o umbră. Ori din umbră nu ne putem desface  pe noi înşine. Brâncuşi a înţeles această filosofie aparent simplă şi a aplicat-o propriului destin, pe care, precum lutul, l-a modelat după propriile-i exigenţe. Scopul său a fost acela de a bucura mintea şi inima celor ce îi priveau, îi privesc şi îi vor privi lucrările, adică sufletul său… 

Mașina avea un motor cu trei cilindri în stea, cu răcire forțată cu aer, capabil să dezvolte 30 de cai putere (după măsurătorile vremii). Soluția constructivă era “totul în spate”, motorul formând un tot cu diferențialul și cutia de viteze. Greutatea motorului era de 80 kg iar ansamblul cu diferențialul și cutia de viteze ajungea la 150 kg. Pentru a asigura răcirea motorului, între plafon și acoperiș era lăsat un spațiu pentru canalizarea aerului necesar. Aerul era captat din față, de deasupra parbrizului și era canalizat prin acoperișul cu pereți dubli, cu ajutorul unui ventilator, care îl absorbea, dirijând o parte peste cilindri, iar restul la carburator. Viteza maximă era de 120 km/h. Malaxa oferea un nivel înalt de confort și putea transporta până la șase persoane. Caroseria avea o formă aerodinamică, foarte elegantă, cu portbagajul în partea din față, sub capotă, unde se afla și roata de rezervă. Prinderea caroseriei pe șasiu se făcea prin tampoane de cauciuc. Consumul de benzină era de 10 l/100 km. Producția ei a fost oprită când sovieticii au decis să mute linia de asamblare în U.R.S.S., după ce un oficial de la Moscova aflat la Sofia, a fost transportat cu un automobil Malaxa și a rămas impresionat de performanțele acestuia.

(sursa WIKIPEDIA, enciclopedia liberă)