Feeds:
Articole
Comentarii

Se apropie Sfintele Paşte, una dintre cele mai mari sărbători ale creştinătăţii, aceasta semnificând Învierea Domnului nostru Iisus Hristos și asistăm pe parcursul acestor zile la un veritabil „marketing de cult ortodox”, Patriarhia Română punând la dispoziţia enoriaşilor tot felul de obiecte bisericești, unele chiar la promoții (sic!). Aceleași obiecte le găsim și online, la doar un „click” distanță de „Adaugă în coș”, căci mai toate mitropoliile au și magazine în spațiul virtual, la mare căutare fiind, după numărul de vizualizări într-unul dintre aceste magazine: produsele de pangar („candela îngeraș”, „tămâie Athos 500 gr.”, „mir sticla mare plastic”, „cărbune mare Grecia” ș.a.), dar și „tipar colivă”, „Biblia mică”, „Vas anaforă”, „Sfeșnic Rusia” sau „Cruce mare acoperiș” și toate acestea în funcție de buzunarul fiecărui enoriaș, cu prețuri cuprinse între 0.70 și 6.090 Ron.

De ce să mai fie nevoiţi enoriașii să cumpere din supermarket-uri sau pieţe, candele de diferite forme şi culori, improprii cultului creştin ortodox, când Patriarhia Română a personalizat propriile candele, de culoare galbenă, care se comercializează doar în biserici sau magazinele de profil. Mai lipsea să ni se spună că noul model de candelă este şi făcător de minuni!

Revenind și la „cele lumești”, mai nou, Noaptea Învierii a devenit un spectacol în care „mai marii noştri aleşi” stau în picioare în pridvorul bisericii, cât mai la vedere, pentru a se vedea gradul lor de evlavie, sau cât sunt ei de credincioşi. Că realitatea este alta o ştim cu toţii şi ne mai întrebăm la ce bun? Că de Paşti se iartă „greşelile greşiţilor”, nu mai ţine nimeni cont. În timpuri nu neapărat arhaice, în prezenţa vârstnicilor din orice comunitate, avea loc, în faţa bisericii, în ziua de Paşti, reconcilierea între familiile care au fost certate până atunci… O datină de mult apusă, s-ar grăbi unii să afirme şi nu departe ar fi de adevăr. Această sărbătoare creştină nu are nevoie de bani, nici de cheltuială, ci de voinţă şi de bună cugetare.

Cea mai dramatică constatare este aceea că românii sunt lipsiţi de speranţă, sărăcia care dezbină şi înrăieşte nu poate îmbuna lumea doar pentru o zi sau două. Că aceste rânduri ar fi trebuit să sune altfel o ştiu la fel de bine precum cei care citesc acum cele scrise, dar nu… Mai mult sau mai puţin conştienţi de faptul că Dumnezeu este întrupat în fiecare din noi, continuăm să ne amăgim cu noimele întâlnite la orice pas. Că ne propunem să fim mai buni şi nu reuşim, că suntem prea ocupaţi să vedem făţărnicia propriei persoane şi chiar mai mult, a celor din jur, iată doar câteva din temeiurile suficient de puternice pentru a înţelege ca măcar acum, în ultimul ceas, am putea să fim mai buni.

MEMORIA POSTERITATII

AFIS BUSOLA

Untitled-2 copy

afis lansare

ANUNT

A rămas la fel de neclar, şi cu noul Cabinet condus de Victor Ponta şi echipa sa, dacă România va continua umilinţa, încheind alte acorduri cu FMI. Dacă guvernul acesta nu va încheia niciun acord, cu siguranţă vor face împrumuturi cei care îi vor urma lui Victor Ponta. În loc să încerce să rentabilizeze o serie de companii Guvernul continuă politica de falimentare şi executare silită a acestora, la fel ca și predecesorii, în vederea scoaterii lor de pe piaţă şi facilitării ocupării poziţiilor, rămase astfel vacante. Vă întrebaţi poate ce au astăzi în comun explicaţiile date de noii membrii ai Guvernului, prea prezenți în emisiuni televizate și parcă prea puțin implicați în activitățile ministeriale şi coşul de consum al românilor, asta pentru că tot ne apropiem de Sfintele Paşte şi toţi românii se pregătesc să sărbătorească „aşa cum se cuvine”.

Într-o economie de piaţă funcţională, preţurile bunurilor şi serviciilor se pot modifica oricând. Unele preţuri cresc, altele scad. Se poate vorbi de inflaţie atunci când se înregistrează o creştere generalizată a preţurilor bunurilor şi serviciilor, nu doar ale unor articole specifice. În consecinţă, cu un leu se poate cumpăra mai puţin (aproape nimic), respectiv un leu valorează mai puţin decât valora anterior. Pe scurt aceasta ar fi şi definiţia inflaţiei.

Fiecare gospodărie are propriile obiceiuri de consum: unele deţin un autoturism şi consumă carne, altele preferă exclusiv utilizarea mijloacelor de transport în comun sau alimentaţia vegetariană. Să nu uităm însă că majoritatea românilor nu concep ca de pe masa de Paşte să lipsească mielul, drobul sau pasca. Media obiceiurilor de consum ale gospodăriilor populaţiei, luate în ansamblu, determină ponderea pe care diferite produse şi servicii o au în măsurarea inflaţiei.

La calcularea inflaţiei, sunt luate în considerare toate bunurile şi serviciile care intră în consumul gospodăriilor populaţiei, inclusiv: articole zilnice (cum ar fi alimentele, ziarele, benzina); bunuri de folosinţă îndelungată (de exemplu, îmbrăcămintea, calculatoarele personale şi maşinile de spălat); serviciile (cum ar fi coaforul, asigurările şi închirierea de locuinţe).

Comparând preţul coşului de consum în ultimii ani, am ajunge la următoarea concluzie: toate bunurile şi serviciile consumate în gospodăriile populaţiei pe parcursul anului sunt reprezentate de un „coş” de produse. Fiecare produs din acest coş are un preţ care poate varia în timp. Rata anuală a inflaţiei este dată de preţul coşului integral într-o anumită lună comparat cu preţul acestuia în aceeaşi lună a anului precedent. Inflaţia a crescut constant în ultimii ani şi continuă să crească, ajungând la 3,5% în 2014, în timp ce specialiştii doar îşi dau cu părerea și fac previziuni optimiste folosind cuvinte goale de conţinut… asemenea coşului de consum al românilor.

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.