Feeds:
Articole
Comentarii

Pe 19 mai 1919, din inițiativa Ateniei C. Călugăreanu, soția lui Catone Călugăreanu, viitor director al Siguranței Statului, s-a constituit Comitetul pentru ridicarea unui monument închinat eroinei Ecaterina Teodoroiu în capitală și în satul natal Vădeni. Pe 23 septembrie 1919, aceasta ajunge și la Târgu-Jiu, făcând o vizită părinților Ecaterinei Teodoroiu, la Vădeni.
Am identificat de curând în Fondul de documente al Serviciului Județean al Arhivelor Naționale Gorj, apelul redactat de Atenia C. Călugăreanu în anul 1919, prin care, în calitate de președintă a Comitetului, solicita să subscrie cât mai mulți români demersului său, prin contribuții bănești la realizarea acestor monumente.

image

În acest an, la Poiana lui Mihai Viteazul din Schela Gorjului, un loc cu totul aparte, discret dar plin de istorie, spiritualitate şi înţelesuri profunde pentru cei ce au urechi de auzit, ochi cu putere de contemplare şi, mai ales, inimă care să simtă, se vor aniversa 82 de ani de la ridicarea monumentului închinat marelui voievod român. În prezenţa oficialităţilor locale şi judeţene, a iubitorilor de istorie, muzică folk şi poezie, sperăm ca manifestarea devenită deja tradiţională să se bucure și în acest an de un interes aparte din partea gorjenilor.

Situată la graniţa dintre judeţele Gorj şi Hunedoara, „Poiana lui Mihai” este cunoscută ca locul în care s-a oprit Mihai Viteazul în toamna anului 1600 pentru ultima dată înainte de a trece în Transilvania şi apoi a merge la Viena. Legenda spune că la Schela a murit calul lui Mihai Viteazul. Gheorghe Schileru, unul dintre fraţii celebrului om politic gorjean Dincă Schileru, relatând legenda „Poienii lui Mihai”, descria în urmă cu aproape un veac un pariu făcut de voievodul Unirii, constând într-o întrecere derulată după principiul „cine ajunge primul în poiană, să-i taie capul celuilalt”. A ajuns la destinaţie Mihai, care şi-a ucis partenerul, sacrificându-şi însă calul, mort de oboseală. „Acolo – spune legenda – a fost şi o cruce de piatră. Acum nu mai este decât o movilă de pământ pe care a fost crucea.” Astăzi „Poiana lui Mihai”, cu monumentul ridicat în anul 1932, este un loc de suflet şi pelerinaj al gorjenilor şi românilor de pretutindeni.

image

Colegiul Național „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu, în parteneriat cu Asociația Școala Gorjeană, găzduiește în perioada 13-20 iunie 2014, Expoziția Filatelică Internațională „Meridiane”.

Colecția cuprinde timbre care au circulat de-a lungul timpului în diverse țări ale lumii precum: Haiti. 1975; Cambodgia. 1987; Rwanda. 1975; Azerbaijan. 1993; Guineea-Bissau. 1983, 1984, 1989; Congo. 1992; Nicaragua. 1987; Burkina Faso. 1985; Nagaland. 1984; Mongolia. 1982, 1988, 1989, 1990; Cehoslovacia. 1965; Polonia. 1988; Germania (Republica Democrată). 1982, 1983, 1984, 1985, 1987; Rusia (U.R.S.S.). 1964, 1965, 1969, 1972, 1973, 1975, 1977, 1978, 1979; Bulgaria. 1965, 1989, 1990; Ungaria. 1973, 1987, 1988, 1989, 1990; România. 1966.

AFIS (2)

Colecția de timbre expusă la Biblioteca Colegiului Național „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu aparține prof. Andrei Popete-Pătrașcu, cel care crede că „timbrul este, fără îndoială, obiectul care a fascinat și fascinează încă, deși comunicarea clasică, cu ajutorul scrisorilor timbrate și trimise prin poștă, tinde să fie tot mai puțin uzitată și pierde teren în favoarea comunicării electronice”.

Tributar unei alte abordări despre ulciorul care nu merge prea des la apă, Traian Băsescu nu pare să realizeze că membrii echipajului ambarcaţiunii sale de lux, altădată portocalie, apoi verzuie, iar astăzi albă, par plecaţi de-a binelea cu pluta pe apa Sâmbetei, atunci când nu folosesc parașuta.

Şi ca orice lup de mare încercat, cel aflat de ceva timp în derivă are încredere mai mult în propriile instincte, ştiind în ce direcţie să îşi cârmească pluta din nou spre „cântecul sirenelor”… Speră în continuare că electoratul român are aceeaşi mentalitate pe care o au şi mateloţii buni doar de spălat şi lustruit puntea vapoarelor pe care în trecut le-a comandat.  

Două treimi dintre români habar nu au care este rolul Parlamentului în general şi al sistemului parlamentar bicameral în particular, al preşedintelui şi al Guvernului, cu atât mai puțin cel al Parlamentului European. Tocmai pe acest aspect mizează şi Traian Băsescu, alături de membrii PMP, conduși de temerara Elena Udrea, care arată, acuzator, cu degetul spre cabinetul Ponta. Să ne surprindă că doar 24% dintre cei chestionaţi, conform unui studiu dat recent publicităţii, au identificat scopul Parlamentului European – acela de a legifera? Alţi 34% dintre respondenţi au afirmat că rolul Parlamentului European este să vegheze la bunul mers al ţării (!!!) şi să îmbunătăţească nivelul de trai al populaţiei, iar restul au vorbit despre rolul de conducere, de reprezentativitate, despre asistenţă socială sau rol economic, iar 10 % au dat răspunsuri negative la adresa Legislativului European. Asta aşa pentru a ne face o idee despre cei care vor vota pe 25 mai la scrutinul pentru europarlamentare.

Sunt unii care de câteva săptămâni, după ce au trecut la ţinuta în alb, cu tot soiul de îndemnuri inscripționate pe tricouri, unele mai puțin constituționale, după ce sar cu parașuta și arată cu degetul ceea ce nu le convine, speră să iasă câștigători într-o cursă demult pierdută.

Doar că pluta noastră, cea de la începutul acestui editorial, s-a aglomerat şi corsarii în alb, vocali şi „bine intenţionaţi”, aşa cum se jură, riscă să naufragieze și de această dată.

AFIS FB

revista

De curând am intrat în posesia câtorva exemplare ale publicației „Revista învățătorimii gorjene”, care apărea la Târgu-Jiu, în urmă cu 80 de ani.

În nr. 4, din aprilie 1933, al revistei, P. Popeangă, președintele „Asociației învățătorilor gorjeni” adresa o scrisoare deschisă „către cei 600 învățători gorjeni”. Cât de actual este astăzi mesajul celui care  se adresa în urmă cu peste opt decenii dascălilor din Gorj, putem constata în rândurile de mai jos:

Iubite frate, nu eu îți voi spune, ce știu că în sufletul tău colcâie să-i rupă zăgazurile, despre ceea ce așteaptă și suntem datori să-i dăm școalei noastre, pentru neșovăielnica împlinire a datoriei. Deși slujim celui mai sublim ideal, acela de a plămădi suflete capabile pentru viața cea adevărată. Răsplata morală și materială a trudei noastre se precupețește undeva, mai rău, se tăgăduiește. Nu suntem mercenari ai meseriei noastre! Nu cerșim această răsplată și poate tocmai aici stă etica vieții noastre profesionale. Mulți dintre noi cad însă victime, îngenunchind, sub imperativul obligațiilor misiunii, sub plumbul strivitor al mediului social, sub ingratitudinea sufletului omenesc. (…) Dacă tu, cel ce poți lumina, te resemnezi, ce nădejdi de viitor putem avea?

(P. Popeangă, Scrisoare către cei 600 învățători gorjeni, în „Revista învățătorimii gorjene”, an IV, nr. 4, din aprilie 10933, p. 4-6).

Muzeul Județean de Istorie „Alexandru Ștefulescu” Gorj a găzduit marți, 29 aprilie 2014, lansarea cărții „Moștenirea Magherilor”, scrisă de istoricul gorjean Cornel Șomîcu.

Au participat în calitate de invitați la acest eveniment editorial desfășurat sub egida Societății de Științe Istorice din România, a Fundației Cultural Științifice „General Gheorghe Magheru” și a Asociației „Școala Gorjeană”, autorități locale și județene, istorici, cercetători, iubitori ai trecutului și istoriei, luând cuvântul domnii Alin Văcaru, prefect al județului Gorj, Ciprian Florescu, vicepreședinte al Consiliului Județean Gorj, George Alexandrescu, Inspectoratul Școlar Județean Gorj, Albinel Firescu, Muzeul Județean de Istorie „Alexandru Ștefulescu” Gorj, Andrei Popete-Pătrașcu, Societatea de Științe Istorice din România – Filiala Gorj, Marius Buzera, Fundației Cultural Științifică „General Gheorghe Magheru”. I-au fost alături autorului cărții „Moștenirea Magherilor” și cercetătorii Alexandru Bratu și Ion Hobeanu de la Serviciul Județean al Arhivelor Gorj, publiciștii Dorin Brozbă și Ion Elena, istoricul Gheorghe Calotoiu, domnii Ion Florescu, Daniel Drumen, Dumitru Dănău ș.a.

DSC_0012

Istoricul Cornel Șomîcu se află cu această nouă lucrare la cea de-a zecea carte, personalitatea generalului pașoptist Gheorghe Magheru fiind însă o preocupare mai veche a cercetărilor sale. În cele 338 de pagini ale cărții, utilă atât specialiștilor cât și iubitorilor de istorie, autorul prezintă viața și activitatea politică a generalului gorjean (Despre Magheru în istoriografia românească; Magherii de-a lungul istoriei; Gheorghe Magheru, personalitate de excepție a istoriei naționale), a descendenților acestuia (Romulus Magheru și tradiția militară a familiei; Ion Maghieru – un destin de excepție; George Magheru, scriitorul descoperit după moarte; Vlad Magheru și memoria familiei), relațiile sale cu personalitățile de marcă ale celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea (Christian Tell, Ioan Maiorescu, Ion Câmpineanu, Ion Ghica), dar și tema controversate (Securitatea și urmașii Magherilor).

Complexe și utile pentru istoriografie, investigațiile istoricului Cornel Șomîcu asupra personalității marcante a generalului pașoptist și a descendenților acestuia, sunt prezentate publicului larg în chiar anul când aniversăm 210 ani de la nașterea lui Gheorghe Magheru.

Felicităm demersul colegului și prietenului Cornel Șomîcu pentru această nouă reușită, asigurându-l de întreaga noastră prețuire.

(A.P.P., 30 aprilie 2014)

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.