Feeds:
Articole
Comentarii

Colegiul Național „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu, în parteneriat cu Asociația Școala Gorjeană, găzduiește în perioada 13-20 iunie 2014, Expoziția Filatelică Internațională „Meridiane”.

Colecția cuprinde timbre care au circulat de-a lungul timpului în diverse țări ale lumii precum: Haiti. 1975; Cambodgia. 1987; Rwanda. 1975; Azerbaijan. 1993; Guineea-Bissau. 1983, 1984, 1989; Congo. 1992; Nicaragua. 1987; Burkina Faso. 1985; Nagaland. 1984; Mongolia. 1982, 1988, 1989, 1990; Cehoslovacia. 1965; Polonia. 1988; Germania (Republica Democrată). 1982, 1983, 1984, 1985, 1987; Rusia (U.R.S.S.). 1964, 1965, 1969, 1972, 1973, 1975, 1977, 1978, 1979; Bulgaria. 1965, 1989, 1990; Ungaria. 1973, 1987, 1988, 1989, 1990; România. 1966.

AFIS (2)

Colecția de timbre expusă la Biblioteca Colegiului Național „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu aparține prof. Andrei Popete-Pătrașcu, cel care crede că „timbrul este, fără îndoială, obiectul care a fascinat și fascinează încă, deși comunicarea clasică, cu ajutorul scrisorilor timbrate și trimise prin poștă, tinde să fie tot mai puțin uzitată și pierde teren în favoarea comunicării electronice”.

Tributar unei alte abordări despre ulciorul care nu merge prea des la apă, Traian Băsescu nu pare să realizeze că membrii echipajului ambarcaţiunii sale de lux, altădată portocalie, apoi verzuie, iar astăzi albă, par plecaţi de-a binelea cu pluta pe apa Sâmbetei, atunci când nu folosesc parașuta.

Şi ca orice lup de mare încercat, cel aflat de ceva timp în derivă are încredere mai mult în propriile instincte, ştiind în ce direcţie să îşi cârmească pluta din nou spre „cântecul sirenelor”… Speră în continuare că electoratul român are aceeaşi mentalitate pe care o au şi mateloţii buni doar de spălat şi lustruit puntea vapoarelor pe care în trecut le-a comandat.  

Două treimi dintre români habar nu au care este rolul Parlamentului în general şi al sistemului parlamentar bicameral în particular, al preşedintelui şi al Guvernului, cu atât mai puțin cel al Parlamentului European. Tocmai pe acest aspect mizează şi Traian Băsescu, alături de membrii PMP, conduși de temerara Elena Udrea, care arată, acuzator, cu degetul spre cabinetul Ponta. Să ne surprindă că doar 24% dintre cei chestionaţi, conform unui studiu dat recent publicităţii, au identificat scopul Parlamentului European – acela de a legifera? Alţi 34% dintre respondenţi au afirmat că rolul Parlamentului European este să vegheze la bunul mers al ţării (!!!) şi să îmbunătăţească nivelul de trai al populaţiei, iar restul au vorbit despre rolul de conducere, de reprezentativitate, despre asistenţă socială sau rol economic, iar 10 % au dat răspunsuri negative la adresa Legislativului European. Asta aşa pentru a ne face o idee despre cei care vor vota pe 25 mai la scrutinul pentru europarlamentare.

Sunt unii care de câteva săptămâni, după ce au trecut la ţinuta în alb, cu tot soiul de îndemnuri inscripționate pe tricouri, unele mai puțin constituționale, după ce sar cu parașuta și arată cu degetul ceea ce nu le convine, speră să iasă câștigători într-o cursă demult pierdută.

Doar că pluta noastră, cea de la începutul acestui editorial, s-a aglomerat şi corsarii în alb, vocali şi „bine intenţionaţi”, aşa cum se jură, riscă să naufragieze și de această dată.

AFIS FB

revista

De curând am intrat în posesia câtorva exemplare ale publicației „Revista învățătorimii gorjene”, care apărea la Târgu-Jiu, în urmă cu 80 de ani.

În nr. 4, din aprilie 1933, al revistei, P. Popeangă, președintele „Asociației învățătorilor gorjeni” adresa o scrisoare deschisă „către cei 600 învățători gorjeni”. Cât de actual este astăzi mesajul celui care  se adresa în urmă cu peste opt decenii dascălilor din Gorj, putem constata în rândurile de mai jos:

Iubite frate, nu eu îți voi spune, ce știu că în sufletul tău colcâie să-i rupă zăgazurile, despre ceea ce așteaptă și suntem datori să-i dăm școalei noastre, pentru neșovăielnica împlinire a datoriei. Deși slujim celui mai sublim ideal, acela de a plămădi suflete capabile pentru viața cea adevărată. Răsplata morală și materială a trudei noastre se precupețește undeva, mai rău, se tăgăduiește. Nu suntem mercenari ai meseriei noastre! Nu cerșim această răsplată și poate tocmai aici stă etica vieții noastre profesionale. Mulți dintre noi cad însă victime, îngenunchind, sub imperativul obligațiilor misiunii, sub plumbul strivitor al mediului social, sub ingratitudinea sufletului omenesc. (…) Dacă tu, cel ce poți lumina, te resemnezi, ce nădejdi de viitor putem avea?

(P. Popeangă, Scrisoare către cei 600 învățători gorjeni, în „Revista învățătorimii gorjene”, an IV, nr. 4, din aprilie 10933, p. 4-6).

Muzeul Județean de Istorie „Alexandru Ștefulescu” Gorj a găzduit marți, 29 aprilie 2014, lansarea cărții „Moștenirea Magherilor”, scrisă de istoricul gorjean Cornel Șomîcu.

Au participat în calitate de invitați la acest eveniment editorial desfășurat sub egida Societății de Științe Istorice din România, a Fundației Cultural Științifice „General Gheorghe Magheru” și a Asociației „Școala Gorjeană”, autorități locale și județene, istorici, cercetători, iubitori ai trecutului și istoriei, luând cuvântul domnii Alin Văcaru, prefect al județului Gorj, Ciprian Florescu, vicepreședinte al Consiliului Județean Gorj, George Alexandrescu, Inspectoratul Școlar Județean Gorj, Albinel Firescu, Muzeul Județean de Istorie „Alexandru Ștefulescu” Gorj, Andrei Popete-Pătrașcu, Societatea de Științe Istorice din România – Filiala Gorj, Marius Buzera, Fundației Cultural Științifică „General Gheorghe Magheru”. I-au fost alături autorului cărții „Moștenirea Magherilor” și cercetătorii Alexandru Bratu și Ion Hobeanu de la Serviciul Județean al Arhivelor Gorj, publiciștii Dorin Brozbă și Ion Elena, istoricul Gheorghe Calotoiu, domnii Ion Florescu, Daniel Drumen, Dumitru Dănău ș.a.

DSC_0012

Istoricul Cornel Șomîcu se află cu această nouă lucrare la cea de-a zecea carte, personalitatea generalului pașoptist Gheorghe Magheru fiind însă o preocupare mai veche a cercetărilor sale. În cele 338 de pagini ale cărții, utilă atât specialiștilor cât și iubitorilor de istorie, autorul prezintă viața și activitatea politică a generalului gorjean (Despre Magheru în istoriografia românească; Magherii de-a lungul istoriei; Gheorghe Magheru, personalitate de excepție a istoriei naționale), a descendenților acestuia (Romulus Magheru și tradiția militară a familiei; Ion Maghieru – un destin de excepție; George Magheru, scriitorul descoperit după moarte; Vlad Magheru și memoria familiei), relațiile sale cu personalitățile de marcă ale celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea (Christian Tell, Ioan Maiorescu, Ion Câmpineanu, Ion Ghica), dar și tema controversate (Securitatea și urmașii Magherilor).

Complexe și utile pentru istoriografie, investigațiile istoricului Cornel Șomîcu asupra personalității marcante a generalului pașoptist și a descendenților acestuia, sunt prezentate publicului larg în chiar anul când aniversăm 210 ani de la nașterea lui Gheorghe Magheru.

Felicităm demersul colegului și prietenului Cornel Șomîcu pentru această nouă reușită, asigurându-l de întreaga noastră prețuire.

(A.P.P., 30 aprilie 2014)

Lansare de carte

Marți, 29 aprilie 2014, ora 18.00, Muzeul Județean Alexandru Ștefulescu Gorj găzduiește lansarea cărții Moștenirea Magherilor, autor prof. Cornel Șomîcu.

Anul 2014 se desfăşoară la Gorj sub semnul marii personalităţi a lui Gheorghe Magheru, cel care – după informaţiile apărute în prezenta carte – a venit pe lume, probabil, în aprilie 1804. Sunt 210 ani de istorie care sunt sintetizaţi cu mult talent în paginile acestei cărţi de autorul Cornel Şomâcu. Chiar dacă vorbim de tot neamul Magherilor, şi aflăm acum că e vorba de circa 300 de ani de istorie şi de numeroşi reprezentanţi care au lăsat ceva în urma lor, paginile de referinţă sunt dedicate lui Gheorghe Magheru, omul politic al Gorjului în secolul constituirii României Moderne.

carte

Nu are cum să fie întâmplătoare o asemenea abordare, fostul meu profesor de istorie – Gheorghe Nichifor – cita într-o carte pe institutorul Gr. Pârvulescu cu câteva cuvinte pilduitoare, dedicate însă unei alte personalităţi: „Când se va scrie pe îndelete istoria vieţii sale, se va vedea atunci ce putere şi ce stăruinţă de muncă a avut acest bărbat…”. Aşa a fost şi Gheorghe Magheru şi cartea de faţă o arată în multe privinţe.

Profesor, jurnalist, manager de şcoală şi de instituţii media, coordonatorul unor proiecte educaţionale cu finanţare europeană, iată doar o parte din personalitatea colegului şi prietenului Cornel Şomâcu. Dar poate mai mult ca orice, Cornel Şomâcu ar trebui admirat pentru timpul dedicat cerce-tării istorice, cartea de faţă este o dovadă vie şi consistentă.

Desigur, cunosc de ani buni preocupările lui Cornel Şomâcu, profesor de istorie la Colegiul Tehnic „General Gheorghe Magheru”, pentru personalitatea şi realizările lui Gheorghe Magheru în Gorjul secolului al XIX-lea. Poate că şi sfaturile sale au îndrumat pe diriguitorii acestui liceu să aleagă Gheorghe Magheru din multitudinea de personalităţi gorjene care au jucat un rol important la nivel naţional. Cred că articolele şi studiile sale cu această tematică au contribuit la readucerea în prim-planul local a personalităţii lui Gheorghe Magheru.

Cred că încă de la început trebuie să salutăm efortul lui Cornel Şomâcu de a strânge între aceleaşi coperţi o parte din munca sa din ultimii ani, multe dintre materiale apărând în săptămânalul VERTICAL şi în revista CUGET LIBER. Sunt însă şi materiale inedite sau foarte greu accesibile, publicate la începutul secolului trecut, care meritau o atenţie deosebită şi acest lucru se întâmplă.

Domnul profesor Cornel Şomicu, este unul dintre coordonatorii proiectului Bridge Across Coommon European Cultural Heritage, derulat în parteneriat cu elevii şi profesorii Liceului Jozef Beem din Ostroleka Polonia, prin intermediul căruia o parte din materialele cuprinse în această carte vor fi traduse şi în limbile polonă şi engleză şi care considerăm că va valoriza la nivel european personaliltatea Generalului Gheorghe Magheru. De fapt, o parte din aceste materiale au fost culese în timpul acestor cercetări din cadrul activităţilor de proiect, domnul Şomicu Cornel fiind cel care a coordonat componenta istorică din cadrul acestuia.

Aş putea spune că relevantă este şi activitatea profe-sorului Cornel Şomâcu în cadrul filialei locale a Societăţii de Ştiinţe Istorice, filiala Gorj. Încă din anul 2001 este secretar general al Filialei Gorj a Societăţii de Ştiinţe Istorice, iar din 2004 membru al Consiliului Naţional al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România.

Lucrează neîntrerupt în presa locală din anul 1994, conducând publicaţii de prestigiu ca „Opinia”, „Şapte zile”, „Asalt” şi „Vertical”. Realizator de emisiuni radio pe teme de învăţământ şi istorie („Şcoala gorjeană”, „Călător în ţara lui Cronnos”, „Ordinea de zi” – Radio Târgu-Jiu), începând cu anul 2008 este realizatorul unor emisiuni de televiziune: „Repere”, „Cine a fost odată-n Gorj” şi „TeleBac 2012” de la GORJ TV, Şcoala Gorjeană şi Viaţa Gorjului pe N-SAT TV.

Cărţi publicate: „Zestrea Magherilor” (2007), în colaborare cu Dumitru Bunoiu; „Băleşti – file de istorie şi tradiţie” (2007), „Monografia comunei Băleşti, judeţul Gorj” (2008),  „File din istoria şcolii gorjene” (2010), „Aspecte metodice ale predării istoriei locale” (2010), „Contribuţii la istoria Gorjului” (2011), „Istoria învăţământului din Băleşti de la începuturi şi până în prezent”(2012) şi „45 de ani de învăţământ la Şcoala Generală Ceauru”(2012), ambele în colaborare cu Daniel Cismaşu.

Nu am pretenţia să folosesc discursul unui istoric, din perspectiva celui care conduce la acest moment Colegiul Tehnic „General Gheorghe Magheru” şi Fundaţia Cultural-Ştiinţifică cu acelaşi nume, salut şi sprijin apariţia unei noi cărţi despre Gheorghe Magheru. Cu atât mai mult cu cât în acest an serbăm 210 ani de la naşterea marelui general paşoptist. O aniversare care va fi marcată ca atare de liceul nostru inclusiv cu oaspeţi de peste hotare.

Cititorii o să aibă surpriza să descopere în această carte pe lângă informaţii complexe despre Magheri şi realizările lor, adică despre „moştenirea” de care vorbea autorul, şi date, impresii şi comentarii ale prietenilor şi colaboratorilor lui Gheorghe Magheru sau ai lui Romulus Magheru, fiul care i-a moştenit preocupările militare. De asemenea, pentru cititorul mai puţin familiarizat cu istoria scrisă după rigorile ştiinţifice, interviul cu Vlad Maghieru, ultimul reprezentant al familiei care ne vizitează în fiecare an şcoala, este o surpriză plăcută şi foarte interesantă.

Cei care se vor apleca cu atenţie asupra cărţii, în primul rând elevii de liceu cărora le este destinată, vor avea surpriza să descopere o carte uşor de citit chiar dacă bibliografia selectivă şi aparatul critic par destul de stufoase. Bănuiesc că au fost eliminate elementele care îngreunau lectura, fiind vorba de un material dedicat unui public care nu dispune de toate reperele necesare unei cunoaşteri complexe ale problematicii. Impresionează efectiv anexele pentru cei care vor să obţină informaţii în plus şi lista bibliografică, mărturie grăitoare a travaliului ştiinţific depus de autor.

Cartea care este oferită astăzi cititorilor nu are darul să surprindă, sunt cunoscute preocupările autorului pentru subiect. Ar putea fi o surpriză doar faptul că subiectul Gheorghe Magheru, la fel ca în cazul altor personalităţi, pare inepuizabil şi mai este loc de multe surprize. Sunt încă documente nedescoperite sau nepublicate pentru a fi cunoscute de publicul larg.

Bineînţeles, un volum de câteva sute de pagini nu poate fi rezumat în câteva rânduri. Cei care se vor apleca asupra acestei cărţi vor găsi însă lucruri interesante şi chiar documente inedite din arhivele locale. Şi mai interesant, urmaşii Magherilor care activează în diplomaţie par să aibă parte de multe controverse, autorul satisface şi această doleanţă prin publicarea acestora.

Închei această invitaţie la lectură cu o constatare, avem nevoie de modele, de români care să fi însemnat ceva în istoria naţională, Gheorghe Magheru îndeplineşte toate aceste deziderate. Şi poate are ceva în plus, este tipul de personalitate care s-a ridicat prin forţe proprii şi a rămas toată viaţa beneficiar al eforturilor pe care le-a făcut, nu a datorat nimic nimănui şi nu a făcut niciodată compromisuri.

                                                                                                     prof. dr. Marius Buzera

În actul de donaţie aflat în fondurile Serviciului Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale, prin care Liga Femeilor Gorjene, condusă de Arethia Tătărescu, a donat oraşului Târgu-Jiu „pentru a preamări memoria eroilor gorjeni care s-au jertfit în războiul de întregire”, „o coloană şi un portal de piatră opere a marelui sculptor Brâncuşi, care în chipul acesta aduce un prinos de recunoştiinţă judeţului său natal”, sunt precizate numele a două dintre operele de inestimabilă valoare, altfel decât le cunosc majoritatea gorjenilor şi nu numai.

Notă:

Am scris şi cu alte ocazii despre onomastica reală, semnificativă, gândită şi dată de sculptorul Constantin Brâncuşi operelor sale de la Târgu-Jiu, exprimându-mi opinia că ar trebui precizat mai des faptul că numele care au circulat în epocă şi alese de Brâncuşi pentru operele sale nu sunt: „Masa tăcerii”, „Poarta sărutului” şi „Coloana infinitului”, ci „Masa căpitanilor”, „Portalul eroilor” şi „Coloana recunoştiinţei”. Despre ultimele două, donate de Liga Femeilor Gorjene oraşului Târgu-Jiu, la data de 20 octombrie 1937, precizările sunt edificatorii chiar în „actul de donaţie”, drept pentru care nu pot înţelege atitudinea unor oameni de cultură gorjeni care au privit oblic demersul meu.

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.